Tag Archives: sevraj

PSIHO-DRAMA: TERAPIA PRIN TEATRU


psihodrama

Psiho-drama este caracterizată de utilizarea în mod terapeutic a unor procese specifice dramaturgiei (teatrului), printre care se numără jocul de rol, naraţia şi improvizaţia, pentru a îmbunătăţi stima de sine, pentru însuşirea unor comportamente pozitive, pentru a facilita dezvoltarea personală, pentru a îmbunătăţi stima de sine, şi pentru a consolida un sistem decizional pro-activ necesar în procesul de recuperare.

Psiho-drama este reprezentată printr-o abordare experenţială, activă prin care terapeutul ghidează clientul spre a depăşi blocaje emoţionale, probleme psihice, traume, probleme familiale, sociale, educaţionale şi chiar vocaţionale. Procesul psiho-dramatic conduce clienţii către setarea unor obiective şi către atingerea acestora, prin însuşirea de noi abilităţi pentru exprimarea emoţiilor, pentru îmbunătăţirea relaţionărilor interpersonale şi prin explorarea diferitelor roluri pe care clientul şi le însuşeşte în viaţa personală.

Cum funcţionează psiho-drama pentru persoanele cu adicţii?

Psiho-drama promovează medii în care persoanele dependente pot să îşi exprime în mod deschis emoţiile, să dezvolte abilităţi de comunicare, să realizeze conexiuni interioare. Este deosebit de eficientă în terapia dependenţelor, întrucât oferă clienţilor oportunitatea de a se poziţiona în diferite situaţii în care să poată exersa noile comportamente necesare pentru menţinerea abstinenţei.

Prin exerciţii de joc de rol şi de improvizaţie, clienţii sunt ajutaţi să depaşeasca stadiul de negare şi de falsă justificare a consumului, prin confruntarea directă a efectelor negative ale consumului, expunându-se în situaţii similare celor din viaţa reală. Totodată, clienţii sunt expusi, în cadru controlat, în situaţii în care obişnuiau să consume, fiind astfel ajutaţi să îşi construiască strategii eficiente de menţinere a abstinenţei,prin exersarea noilor tipare comportamentale.

masks

Psiho-drama are urmatoarele beneficii:

  • Îmbunătăţirea stimei de sine şi auto-disciplina. Persoanele cu adicţii se comportă deseori în raport  cu “etichetele” pe care  le  primesc din partea societăţii, familiei, colegilor şi chiar pe care şi le atribuie singuri.  Prin  interpretare de rol, clienţii îşi redescoperă potenţialul, umanitatea, punctele forte şi valorile.
  • Îmbunătăţirea abilităţilor sociale  de comunicare. Clienţii  au oportunitatea de a crea noi relaţii sociale, începând cu membrii  grupului de terapie, în  pregătirea  pentru  reabilitarea   relaţiilor distruse în  trecut şi  de  stabilirea  unor noi relaţii pozitive.
  • Însuşirea unui nou stil de viata. Prin  exersarea comportamentelor constructive, clienţii îşi însuşesc abilităţile necesare pentru obţinerea şi menţinerea unui loc de munca, pentru menţinerea abstinenţei sau pentru a contribui productiv în comunitate.
  • Îmbunătăţirea conştientizării efectelor negative ale adicţiei asupra organismului, minţii, familiei şi comunităţii.

 

Sigla site 3

POVESTEA UNUI DEPENDENT – POŢI SĂ-MI URĂŞTI DEPENDENŢA FĂRĂ SĂ MĂ URĂŞTI PE MINE?


Pe vremea cand îmi săvârșeam pedeapsa în închisoare, am întâlnit multe persoane care erau închise pentru fapte săvârșite sub influența substanțelor, împotriva celor dragi. Una dintre ele (îi vom spune Amber) a jefuit casa bunicii sale cât timp era sub influența pastilelor. A furat toate bijuteriile din casă, un laptop și un televizor, după care a amanetat toate obiectele pentru mai puțin de 200 de euro.

Bunica lui Amber o crescuse de mică și muncise din greu pentru a-i oferi un trai decent – așa deci, de ce a trădat-o Amber intr-un asemenea mod? Amber, cea pe care o cunosc acum, este o persoană integră (acum, că este abstinentă), iar faptul că comisese o așa infracțiune pare de necrezut.

Situația lui Amber ilustrează perfect de ce este important să separăm comportamentul asociat adicției de persoana dependentă. Oamenii nu sunt definiți de dependența acestora.

Dependența..mai mult decât ceea ce pare la prima vedere

Dependența este o afecțiune cronică ce “scurtcircuitează” creierul, afectându-i atât structura cât și modul în care funcționeaza. Adicția alterează profund modul in care persoana gândește, mai întâi afectând modul in care creierul percepe plăcerea urmând ca până in final să conduca persoana către comportamente compulsive – în ciuda oricăror consecințe negative.

articol 3Din cauza modificărilor marcante în gândirea și comportamentul dependentului, acesta ajunge să se transforme într-un străin pe care familia și prietenii nu-l recunosc și cu siguranță îl displac.

Pentru persoanele din jur, soluția poate părea simplă: “Renunță! Nu mai consuma! Oprește-te o dată si pentru totdeauna, fără a mai privi în urmă”. Dar dependentul este controlat de o nevoie imperioasă de consum, atât din punct de vedere psihologic, cât si fizic.

Drogurile influențează producerea unei substațe secretată în mod normal în creier, care se numește DOPAMINĂ. Aceasta activează regiunea creierului responsabilă de resimțirea plăcerii. In timp, organismul se obișnuiește atât de mult cu prezența drogului, încât nu mai poate secreta dopamină prin propriile mecanisme, ajungând ca absența drogului din organism să producă efecte secundare neplăcute – sevrajul. În unele cazuri, sevrajul este atât de puternic, încât poate produce convulsii si chiar poate provoca moartea.

Nu abandonați o persoană dependentă

Odată ce devine dependentă, relația persoanei cu drogul devine cea mai importantă din viața acesteia. Orice factor care poate pune în pericol această relație – cum a fost bunica, în cazul lui Amber – va fi privit ca pe o amenințare și eliminat.

downloadEste important de știut că persoana dependentă nu îi rănește pe cei dragi în mod intenționat, deși așa poate părea din exterior. Amber nu a furat din casa bunicii pentru că a dorit să pună mai presus drogul decât persoana mult iubită, a acționat astfel deoarece, în mintea ei, părea că este nevoită. Din punctul de vedere al lui Amber, era o situație de viață și de moarte. Ea nu putea percepe că avea posibilitatea de a alege – devenise lipsită de putere în fața adicției.

În realitate, să iubești o persoană dependentă este, de cele mai multe ori, dureros. Dar este important să realizăm că o persoană dependentă nu mai este capabilă să fie în controlul propriilor decizii. Persoana pe care o iubești și pe care o cunoști încă există – dar este nevoie de determinare şi de angajament pentru recuperare.

Nu renunța la persoana dependentă, aceasta are nevoie de susținerea celor apropiați mai mult ca niciodată. În perioadele de stres şi furie, încercați să faceți distincția între comportamentul asociat adicției și persoana pe care o cunoașteți și iubiți.

Sigla site 3

DEPENDENŢA DE JOCURILE DE NOROC


Dependenţa de jocurile de noroc

În prezent, în România, sunt aproximativ 1,5 milioane de jucători, din care 10% devin dependenţi.

 Există doua tipogambling 2logii ale persoanelor care sunt interesate de jocurile de noroc:

  •   persoane care joacă responsabil, pentru distracţie şi amuzament, care sunt capabile să se oprească dacă au pierdut suma alocată jocului;
  •  persoane care dezvoltă o patologie în ceea ce priveşte jocul compulsiv, ce se transformă în dependenţă.

Problematica jocului compulsiv

Persoana care dezvoltă o dependenţă de jocuri de noroc, fie că este vorba de ruletă, aparate (păcănele), pariuri, zaruri sau orice altă formă, deprinde nevoia de a juca sume din ce în ce mai mari pentru a simţi o stare de excitabilitate. Este acea stare de “rush”, o stare de agitaţie psiho-motorie ce se instalează în urma consumului abuziv.

Jocul aduce cu sine o stare de excitaţie şi euforie, iar imposibilitatea de a juca atrage după sine fenomene de sevraj (depresie, anxietate, etc), fenomene asemănătoare sevrajului din consumul de droguri sau alcool. Pierderea unei sume de bani este urmată de un nou joc, şi aşa se instalează lanţul vicios al adicţiei.

Jucătorul dezvoltă comportamente disfuncţionale, începe să îi mintă pe cei din jurul său în legătură cu pierderile, se izolează, rupe comunicarea cu exteriorul, în cazuri frecvente apărând situaţii de furt, delapidare sau alte comportamente ilegale pentru a face rost de bani în scopul de a juca din nou. În timp apar deficienţe inter-personale, eventual pierderea oportunităţilor profesionale sau a locului de munca.

Jocul patologic este o tulburare de control a impulsului.gambling

 Problema principală nu este jocul propriu-zis, ci timpul petrecut în exces cu astfel de activităţi, cât şi pierderea în mod constant a unor sume importante de bani.

În patologia adicţiilor, cea mai mare rată de sinucideri apare în dependenţa de jocuri de noroc.

Este nevoie de tratament psihoterapeutic în dependenţa de jocurile de noroc dacă persoana în cauza nu reuşeşte în mod repetat să îşi controleze comportamentul, are nevoie de a juca sume tot mai mari sau nu se poate opri înainte de a pierde sume considerabile.

La fel ca şi în dependenţa de alcool sau droguri, în sfera jocului de noroc patologic, apare fenomenul de toleranţa şi de multe ori, jucătorul are nevoie de a creşte “doza”, adică amplificarea comportamentului pentru a obţine acea stare de bine.

 

DEPENDENŢA DE JOCURI DE NOROC SE POATE TRATA!gambling recovery

Împreună putem găsi strategii prin care să creştem gradul de conştientizare a efectelor negative ale jocului de noroc compulsiv. Împreuna, putem favoriza un joc responsabil, joc ce creează plăcere şi distracţie, fără să existe efectele nocive ale comportamentelor disfuncţionale asociate jocului compulsiv.

 

Sigla site 3

HEROINA


          Heroina se extrage prin transformarea morfinei obţinute din opiumul brut, adăugându-se diferite substanţe chimice într-un proces chimic simplu, în mai multe etape. Pentru acest procedeu, sunt necesare, în general, doar cunoştinţe de bază în chimie. Gradul de puritate al heroinei, însă, este în relaţie directă cu priceperea şi experienţa celui care o prepară. In ciuda unor procedee de bază şi a substanţelor chimice obligatorii pentru obţinerea heroinei, chimistul are o marjă de libertate suficientă în aplicarea unor metode de producţie individuale.

continue reading

METAAMFETAMINELE


Metamfetamina a fost descoperită de un chimist japonez în 1919 cu scopul de a energiza muncitorii in fabrici şi trupele de pe front. Este un stimulent al sistemului nervos central din familia amfetaminelor. Ca şi cocaina, aceasta produce o stare alertă, dar şi reacţii adverse. Specialiştii susţin că datorită stărilor de bună dispoziţie (uneori evoluând chiar spre euforie) şi excitaţie, metamfetaminele se înscriu în categoria drogurilor cu gradul cel mai mare de dependenţă.
COMPOZIŢIE
Componentul de bază al metamfetaminei este efedrina, un compus activ extras dintr-o plantă numită Ma Huang (efedra chinezeasca) sau Sida ( ordifolia). Este comercializata sub forma de pulbere.

continue reading

ALCOOLUL


Din cauza consumului de alcool, se înregistrează, anual, peste 40.000 de decese. Alcoolul acţionează predominant pe sistemul nervos al omului, mai ales pe centrii ce coordonează funcţiile cerebrale complexe cum ar fi conştienta şi emoţiile, fără a avea însă o ţină precisă..

EFECTE
Unele simptome ale intoxicaţiei alcoolice acute seamănă mult cu cele din intoxicaţia cu opiacee, însă efectul narcotic al alcoolului se instalează după un stadiu iniţial de iritaţie/excitaţie. Această stare de excitaţie se caracterizează prin:
•     dispariţia inhibiţiilor;
•    senzaţia de oboseală este redusă, iar rezolvarea unor sarcini complicate este vizibil afectată;

continue reading

SEDATIVELE ŞI SOMNIFERELE


TRANCHILIZANTELE (denumire comercială):
–   Lexotanil
⁃    Librium
⁃    Valium
⁃    Tranxilium
⁃    Dalmadorm
⁃    Tavor
⁃    Nobrium

continue reading

Pin It on Pinterest

CURS ONLINE

„CUM SA VORBESTI CU COPILUL TAU DESPRE DROGURI”