Blog

CANNABIS


           Cannabisul este o plantă din a cărei răşină, frunze şi flori se obţin substanţele psihoactive cele mai cunoscute şi mai folosite dintre toate drogurile ilegale. Derivaţii cei mai cunoscuţi ai cannabisului sunt haşişul şi marijuana.

           Haşişul se prepară plecând de la răşina înmagazinată în florile plantei de gen feminin, presată până când devine o pastă compactă, de culoare maro, cu aspect de ciocolată. Concentraţia de substanta activa este superioară celei existente în marijuana, de aceea potenţialul de toxicitate este mai mare. Haşişul este prin definiţie mai puternic (până la 26%) decat marijuana.

           Marijuana se prepară prin măcinarea florilor, frunzelor şi tulpinilor uscate. Ambele preparate se fumează sub formă de ţigări în combinaţie cu tutun blond, purtând denumiri ca: joint, ţigări de haşiş, ţigări de marijuana. Marijuana conţine în mod normal între l şi 5% substanta activa, dar tehnicile moderne de creştere au mărit procentul la 10-15%.
Marijuana este un halucinogen mediu care are efectele antidepresive şi dezinhibitoare ca şi alcoolul, fiind cel mai frecvent drog ilicit utilizat în lume şi mult mai periculos decât cred cei mai mulţi consumatori.
Acesta se produce din planta numită Cannabis Sativa care a fost cultivată pentru proprietăţile ei psihoactive cu mai mult de 2000 de ani în urmă.

SUBSTANŢE ACTIVE:
           Canabisul are două ingrediente active: THC (Tetrahidrocannabinoidele) şi EBD (canabidiol), amândouă canabioide. Creierul fabrică propriul canabioid, anandamida, despre care se crede că e implicat în senzaţia de durere, în memorie şi în sistemul imunitar. Relaţia thc-ebd determină tipul şi puterea efectului. Ca şi vinurile stilate, speciile distincte de canabis dau aromă şi senzaţii diferite.
EFECTE
           Primele efecte apar la fumat, de obicei, în câteva secunde şi sunt urmate de senzatia de apogeu, care începe în câteva minute şi tine vreo 45 de minute, lăsând şi el locul declinului – până la 90 de minute.
Efectele fizice ale consumului de cannabis pot fi:
•    accelerarea batailor inimii (creşterea frecvenţei pulsului);
•    umplere mai puternică a vaselor sanguine de la nivelul conjunctivei ochiului (“ochii injectaţi”);
•    modificarea circulatiei sangelui la nivelul creierului care poate cauza senzatia de meditaţie şi de concentrare;
•    scăderea tensiunsii arteriale;
•    uscarea mucoasei nazale şi faringiene;
•    vomă;
•    diaree;
•    senzaţie imperioasă de foame;
•    gura uscată;
•    tulburările memoriei de scurtă durată, imposibilitatea de a învăţa notiuni noi şi de a executa acţiuni complexe;
•    creşte rata bătăilor inimii, dar descreşte presiunea sângelui (utilizatorii frecvenţi devin imuni la acest efect).
Efectele psihice ale substanţelor active din cannabis depind în mod decisiv de personalitatea şi mediul social al consumatorului.
Se descriu diferite faze ale stării tipice de euforie (engl. “cannabis high”, “social high”). Printre efectele iniţiale se numără adesea:
•    stare de agitaţie, însoţită ocazional de stare de tensiune şi anxietate, stări ce vor fi urmate în curând de o senzaţie plăcută de siguranţă şi ocrotire;
•    stări introspective şi echilibrate, de un calm deosebit;
•    oscilaţii ale stării de spirit, râsul nemotivat alternând cu tăcerea contemplativă;
•    intensificarea percepţiei mediului extern şi intern;
În cazul consumului în grup, aceste modificări pot determina o trăire mai intensă a relaţiilor de grup. Consumatorul nu face faţă întotdeauna intensităţii trăirilor noi, ceea ce poate avea ca şi consecinţă apariţia unor stări de anxietate severă.
Un efect comun, în special printre utilizatorii neexperimentaţi este apariţia sentimentelor negative, a paranoiei, panicii, anxietăţii şi a sentimentului că mai ai foarte puţin de trăit. Aceasta senzatie dispare în câteva ore.
Într-un studiu recent, 15% din cei care au  consumat au raportat sentimente confuze sau paranoia şi peste 27% au experimentat anxietatea ca efect obişnuit sau ocazional. În jur de 30% au menţionat experienţele negative ca motiv pentru renunţarea la consum.
Ameţeala după cannabis nu are aceeaşi evoluţie în toate cazurile, există şi stări euforice atipice. Uneori, consumul de cannabis poate simula, agrava sau declanşa psihoze.
În legătură cu canabisul şi schizofrenia, s-au vehiculat multe informaţii care au denaturat realitatea. Se ştie că utilizarea frecventă de canabis poate provoca apariţia episoadelor schizofrenice la cei care au deja boala, dar nu există dovezi care să lege consumul de cannabis cu apariţia bruscă a schizofreniei. Fumătorii experimentati de canabis pot sa aibă manifestările unei psihoze toxice de lungă durată, care implică halucinaţii ce pot fi diagnosticate incorect ca schizofrenie.
Doze mai mari de cannabis pot duce la manifestări comportamentale asemănătoare cu cele din intoxicaţia cu alcool.
CONSECINŢE PE TERMEN LUNG
           Cannabisul afectează:
•    memoria de scurtă durată;
•    logica;
•    abilitatea de mişcare;
•    abilitatea de a efectua sarcini complexe (şofatul, mânuirea diverselor aparate)
Riscurile pentru sănătate sunt apreciate, în ansamblu, a fi mai mari decât cele care apar în cazul tabagismului(dependenta de tutun), înregistrându-se:
•    cancer pulmonar (tendinţa de a reţine fumul adânc în plămâni, mai mult decât un fumător obişnuit poate fi mai dăunătoare la utilizatorii sistematici de cannabis);
•    schimbarea motivaţiei – pierderea energiei şi a interesului pentru alte activităţi;
•    scăderea puterii de concentrare, a memoriei şi capacităţii de învăţare – aceste efecte pot dura câteva luni după ce s-a renunţat la consumul de cannabis, ele fiind reversibile;
•    interferenţă cu producerea de hormoni sexuali – scade apetitul sexual, cantitatea de sperma iar ciclul menstrual devine neregulat;
•    modificări hepatice;
•    creşterea riscului de aparitie a bronşitei;
•    perturbări psihice – pot apare episoade scurte de comportamente psihotice, uneori în forme grave.
RISCURI:
            Riscurile asociate consumului de substanţe derivate din cannabis se explică atât prin caracteristicile substanţei active, THC, cât şi faptul că principala modalitate de consum este fumatul.

În planul psihologic:
THC este solubil mai ales în ulei, de aceea are tendinţa de a se concentra în ţesuturile grase ale organismului, aşa cum este creierul. Are o viaţă medie de o săptămână, prin urmare la şapte zile de la consumare, se menţine un procentaj neeliminat de 50% de principiu activ, fapt ce favorizează acumularea atunci când consumul este regulat. Drept consecinţă a acestui proces, sunt câteva riscuri ce trebuie luate în considerare:
•    consumul zilnic poate încetini funcţionarea mecanismelor psihice, ca de exemplu capacitatea de învăţare, concentrarea atenţiei şi memoria;
•    executarea unor sarcini complexe care necesită luciditate mentală şi coordonare, cum ar fi aceea de a conduce un automobil, este afectată, apărând reacţii acute de panică şi de nelinişte;
•    în cazul persoanelor cu predispoziţie patologică pot apărea o serie de tulburări psihiatrice de tip schizofrenic.
În plan fizic, cele mai importante efecte ale consumului de cannabis sunt:
•    respiratorii-tuse cronică şi bronşită în cazul persoanelor ce consumă în mod regulat doze mari;
•    cardiovasculare-amplificarea simptomelor cardiace la persoanele ce suferă de hipertensiune sau insuficienţă cardiacă.;
•    afecţiuni ale sistemului endocrin-alterarea hormonilor responsabili cu sistemul reproducător şi cu maturizarea sexuală.;
• reducerea capacităţii de funcţionare a sistemului imunitar.
POTENŢIALUL DE DEPENDENŢĂ
           Dependenţa fizică de substanţele active din cannabis nu a putut fi demonstrată până în prezent. Aparent, nu există simptome de sevraj fizic pur după oprirea consumului. Chestiunea dependenţei psihice este dificil de apreciat şi depinde de definiţia termenului. Tiparele comportamentale ce apar în prezent în urma consumului de cannabis corespund definiţiei de “drug dependence” (dependenţă de droguri) formulată de Organizatia Mondiala a Sanatatii: “Dependenţa psihică şi/sau fizică a unui individ de un drog, consumat periodic sau continuu.”

AMESTECUL CU ALTE DROGURI
           Alcoolul face efectul drogului mai puternic, ceea ce determină  voma, ameţeală, oboseala, tensiune scăzută şi paranoia.
Consumata impreuna cu ecstasy, marijuana extinde experienţa, calmează pornirile puternice şi ajută la revenire.
Ketamina amplifică anumite efecte ale canabisului, în special tunelele mentale.
Consumata impreuna cu ciuperci, marijuana va amplifica ciudăţenia experienţei.

Sigla site 3

Share :
Related Posts

Pin It on Pinterest

Share This

Află dacă ai o problemă legată de consum!

Testează-te!

You have Successfully Subscribed!