Tag Archives: drog

EFECTELE ABUZULUI DE DROGURI ŞI ALE DEPENDENŢEI


 

drugDrogurile sunt produse chimice. Diferitele tipuri de droguri, datorită structurii lor chimice, pot afecta corpul uman în diferite moduri. De fapt, există droguri care pot afecta  creierul şi organismul unei persoane în moduri care durează mult după încetarea consumului de droguri sau ale căror efecte sunt permanente.

În funcţie de drog, acesta poate pătrunde în organismul uman în mai multe feluri, incluzând injecţiile, inhalarea sau ingerarea. Metoda de introducere a drogului în corpul uman are impact asupra felului în care acesta va afecta persoana. Spre exemplu: injectarea duce drogul direct în fluxul sanguin, suferind efecte rapide în timp ce ingerarea face ca acesta sa treacă prin sistemul digestiv, întârziind efectele.

Majoritatea drogurilor folosite ţintesc direct sau indirect sistemul de recompensa al creierului, inundând circuitul cu dopamină. Dopamina este un neuro-transmiţator prezent în regiunile creierului, care reglează mişcarea, emoţia, cunoaşterea, motivarea şi sentimentele de plăcere. Când drogurile ajung în creier, acestea pot de fapt să afecteze modul de funcţionare a creierului. Aceste schimbari sunt cele ce duc la utilizarea compulsivă a drogurilor, semnul dependenţei.

continue reading

DEPENDENŢA ŞI LEGĂTURILE EI CU AFECŢIUNILE MINTALE


 

Este dependenţa de drog o afecţiune mintală?

Da. Dependenţa de drog modifică fundamental creierul, perturbând la persoanele normale ierarhia nevoilor şi a dorinţelor, adăugând noi priorităţi legate de procurarea şi folosirea drogului. Rezultatul acestui comportament este incapacitatea de a-ţi controla impulsurile, în ciuda consecinţelor negative. Acest comportament este întâlnit şi în cazul altor afecţiuni mintale.

111

Ce este comorbiditatea?

Vorbim de comorbiditate atunci când un pacient prezintă două sau mai multe afecţiuni psihologice în acelaşi timp. Ele pot apărea în acelaşi timp sau una după cealaltă. Comorbiditatea implică de asemenea interacţiuni între aceste afecţiuni, care pot le agrava starea.

Cât de des se asociază afecţiunile mintale cu dependenţa de droguri?

Multe persoane care sunt dependente de droguri sunt de asemenea diagnosticate cu alte afecţiuni mintale.  De exemplu, comparativ cu restul populaţiei, dependenţii au de doua ori mai multe şanse să sufere de depresie şi tulburări de anxietate.

De ce apar aceste tulburari?

Deşi tulburările cauzate de consumul de droguri apar de multe ori împreună cu alte afecţiuni mintale, acest lucru nu înseamnă că una o cauzează pe cealaltă. De fapt, încercarea de a stabili care a apărut prima sau cauza pentru care s-a ivit, poate fi dificilă. Oricum, cercetările sugerează următoarele posibilitaţi pentru cauza asocierii consumului de droguri cu afecţiunile mintale:

  • Simptomele abuzului de droguri pot fi asemănătoare cu cele ale altor afecţiuni mintale. Riscul crescut de a suferi de psihoză al consumatorilor de marijuana sugerează această posibilitate.
  • Afecţiunile mintale pot conduce la consumul de droguri, acesta fiind uneori văzut de cel dependent ca o metodă de tratament.  Pacienţii ce suferă de anxietate ori depresie se pot refugia în consumul de alcool, tutun sau alte droguri pentru a-şi alina temporar simptomele.

Aceste tulburări pot fi de asemenea cauzate de alţi factori de risc, cum ar fi:

  • Vulnerabilitatea genetică: Factorii de predispoziţie genetică pot face o persoană susceptibilă de a dezvolta atât dependenţă, cât şi alte afecţiuni mintale sau de a avea un risc major de a dezvolta o a doua tulburare după ce prima deja este existentă.
  • Factori declanşatori din mediu: Stresul, traumele (cum ar fi abuzul fizic sau sexual) şi expunerea timpurie la droguri sunt factori des intâlniţi ce pot conduce spre dependenţă şi alte afecţiuni mintale.
  • Implicarea unor regiuni similare din creier: Partea creierului care răspunde la recompense şi stres, de exemplu, este afectată de droguri şi poate arăta disfuncţionalităţi la pacienţii cu certe probleme mintale.

Tulburările cauzate de consumul de drog şi afecţiunile mintale sunt tulburări care se dezvoltă în timp. Acest lucru înseamnă că tulburările mintale apar in tinereţe, uneori chiar mai devreme, atunci când creierul este în proces de dezvoltare. Expunerea timpurie la droguri poate modifica creierul, crescând riscul persoanei de a dezvolta afecţiuni mintale. De asemenea, simptomele timpurii ale unei afecţiuni mintale pot indica un risc crescut de a consuma droguri mai târziu.

Cum pot fi aceste stări comorbide diagnosticate şi tratate?

Rata înaltă a comorbidităţii dintre consumul de droguri şi afecţiunile mintale necesită studii cât mai cuprinzătoare, care să identifice şi să evalueze ambele probleme. În consecinţă, oricine caută tratament pentru dependenţa de droguri sau altă afecţiune mintală ar trebui verificat pentru ambele şi tratat în consecinţă. Anumite terapii comportamentale încearcă să trateze stările comorbide. Aceste abordări se potrivesc anumitor pacienţi în funcţie de vârsta lor, specificul drogului folosit, precum şi de alţi factori. Alte terapii s-au dovedit mai eficiente pentru adolescenţi, în timp ce altele au avut rezultate remarcabile la adulţi. Unele dintre ele au fost destinate familiilor şi grupurilor, altele pentru persoane distincte.

Sigla site 3

POVESTEA UNUI DEPENDENT – POŢI SĂ-MI URĂŞTI DEPENDENŢA FĂRĂ SĂ MĂ URĂŞTI PE MINE?


Pe vremea cand îmi săvârșeam pedeapsa în închisoare, am întâlnit multe persoane care erau închise pentru fapte săvârșite sub influența substanțelor, împotriva celor dragi. Una dintre ele (îi vom spune Amber) a jefuit casa bunicii sale cât timp era sub influența pastilelor. A furat toate bijuteriile din casă, un laptop și un televizor, după care a amanetat toate obiectele pentru mai puțin de 200 de euro.

Bunica lui Amber o crescuse de mică și muncise din greu pentru a-i oferi un trai decent – așa deci, de ce a trădat-o Amber intr-un asemenea mod? Amber, cea pe care o cunosc acum, este o persoană integră (acum, că este abstinentă), iar faptul că comisese o așa infracțiune pare de necrezut.

Situația lui Amber ilustrează perfect de ce este important să separăm comportamentul asociat adicției de persoana dependentă. Oamenii nu sunt definiți de dependența acestora.

Dependența..mai mult decât ceea ce pare la prima vedere

Dependența este o afecțiune cronică ce “scurtcircuitează” creierul, afectându-i atât structura cât și modul în care funcționeaza. Adicția alterează profund modul in care persoana gândește, mai întâi afectând modul in care creierul percepe plăcerea urmând ca până in final să conduca persoana către comportamente compulsive – în ciuda oricăror consecințe negative.

articol 3Din cauza modificărilor marcante în gândirea și comportamentul dependentului, acesta ajunge să se transforme într-un străin pe care familia și prietenii nu-l recunosc și cu siguranță îl displac.

Pentru persoanele din jur, soluția poate părea simplă: “Renunță! Nu mai consuma! Oprește-te o dată si pentru totdeauna, fără a mai privi în urmă”. Dar dependentul este controlat de o nevoie imperioasă de consum, atât din punct de vedere psihologic, cât si fizic.

Drogurile influențează producerea unei substațe secretată în mod normal în creier, care se numește DOPAMINĂ. Aceasta activează regiunea creierului responsabilă de resimțirea plăcerii. In timp, organismul se obișnuiește atât de mult cu prezența drogului, încât nu mai poate secreta dopamină prin propriile mecanisme, ajungând ca absența drogului din organism să producă efecte secundare neplăcute – sevrajul. În unele cazuri, sevrajul este atât de puternic, încât poate produce convulsii si chiar poate provoca moartea.

Nu abandonați o persoană dependentă

Odată ce devine dependentă, relația persoanei cu drogul devine cea mai importantă din viața acesteia. Orice factor care poate pune în pericol această relație – cum a fost bunica, în cazul lui Amber – va fi privit ca pe o amenințare și eliminat.

downloadEste important de știut că persoana dependentă nu îi rănește pe cei dragi în mod intenționat, deși așa poate părea din exterior. Amber nu a furat din casa bunicii pentru că a dorit să pună mai presus drogul decât persoana mult iubită, a acționat astfel deoarece, în mintea ei, părea că este nevoită. Din punctul de vedere al lui Amber, era o situație de viață și de moarte. Ea nu putea percepe că avea posibilitatea de a alege – devenise lipsită de putere în fața adicției.

În realitate, să iubești o persoană dependentă este, de cele mai multe ori, dureros. Dar este important să realizăm că o persoană dependentă nu mai este capabilă să fie în controlul propriilor decizii. Persoana pe care o iubești și pe care o cunoști încă există – dar este nevoie de determinare şi de angajament pentru recuperare.

Nu renunța la persoana dependentă, aceasta are nevoie de susținerea celor apropiați mai mult ca niciodată. În perioadele de stres şi furie, încercați să faceți distincția între comportamentul asociat adicției și persoana pe care o cunoașteți și iubiți.

Sigla site 3

ÎNŢELEGEREA ABUZULUI DE DROGURI ŞI A ADICŢIEI


drug-addictionMulți oameni nu înteleg cum și de ce alte persoane devin dependente de droguri. O presupunere greșită, dar des întâlnită, este aceea că persoanele dependente nu au principii morale sau voință și că ar putea să renunț la consum printr-o simplă schimbare de comportament. În realitate, dependența de droguri este o boală complexă și pentru a renunța este nevoie de mai mult decât de bune intenții și voință. Renunțarea la droguri devine dificilă, pentru cei care își doresc acest lucru, deoarece acestea produc modificări în creier ce încurajează consumul compulsiv. Mulțumită descoperirilor științifice, am aflat mai multe despre modul în care acționează drogurile și că tratamentele împotriva dependenței pot avea succes, pentru a-i ajuta pe oameni să înceteze consumul și să aibă o viață productivă.

Abuzul de droguri și dependența au consecințe negative asupra individului și a societății.

continue reading

COCAINA


          Cocaina este cel mai puternic stimulent al sistemului nervos central, care poate fi găsit în natură. Frecvent, se întâlneşte sub formă de hidroclorit de cocaină, o pulbere cristalină albă, extrasă din frunzele plantei de Erythroxylon coca, care creşte în America de Sud.
Frunzele de coca, supuse diverselor procese de prelucrare chimică dau naştere mai multor derivaţi:
          Clorhidratul de cocaină: este forma principală de consum în Europa, cunoscută popular drept cocaină, ce se prezintă sub forma unei pulberi cristaline, de culoare albă, asemănătoare zăpezii, ceea ce i-a atras si denumirea de “zăpadă” ( pudră, gheaţă, Albă ca Zăpada, etc).
Sulfatul de cocaină (pasta realizată din planta de coca), cunoscut sub denumirea de crack, care se fumează în combinaţie cu tutun sau marijuana.
Cocaina bază: se obţine din clorhidratul de cocaină ( cocaină pudră ) printr-un proces ce cuprinde mai multe etape.

          Cocaina bază şi crackul sunt substanţe toxice cu consecinţe grave asupra consumatorilor. Efectele negative lovesc nu numai pe cei care şi le administrează, ci şi pe familiile acestora, mediul de muncă şi societatea, ca urmare a aparitiei violenţei. Copii sunt adeseori victimele părinţilor toxicomani, fiind afectaţi fie în perioada prenatală, fie ulterior, datorită comportamentului agresiv al celor ce le-au dat naştere.Pe scena de azi a consumului de droguri, cocaina se consumă, de regulă, în cadrul unor procese de politoxicomanie. Unii consumatori îşi injectează în mod conştient amestecuri de cocaină şi heroină – aşa-numitul “speed-ball”. Au fost însă înregistrate şi cazuri în care toxicomanilor li s-a vândut “speed-ball” în loc de cocaină pură. Astfel se induce, în cel mai scurt timp, dependenţa de heroină a consumatorului de cocaină, fără cunoştinţa şi voinţa acestuia.

continue reading

CANNABIS


           Cannabisul este o plantă din a cărei răşină, frunze şi flori se obţin substanţele psihoactive cele mai cunoscute şi mai folosite dintre toate drogurile ilegale. Derivaţii cei mai cunoscuţi ai cannabisului sunt haşişul şi marijuana.

           Haşişul se prepară plecând de la răşina înmagazinată în florile plantei de gen feminin, presată până când devine o pastă compactă, de culoare maro, cu aspect de ciocolată. Concentraţia de substanta activa este superioară celei existente în marijuana, de aceea potenţialul de toxicitate este mai mare. Haşişul este prin definiţie mai puternic (până la 26%) decat marijuana.

           Marijuana se prepară prin măcinarea florilor, frunzelor şi tulpinilor uscate. Ambele preparate se fumează sub formă de ţigări în combinaţie cu tutun blond, purtând denumiri ca: joint, ţigări de haşiş, ţigări de marijuana. Marijuana conţine în mod normal între l şi 5% substanta activa, dar tehnicile moderne de creştere au mărit procentul la 10-15%.
Marijuana este un halucinogen mediu care are efectele antidepresive şi dezinhibitoare ca şi alcoolul, fiind cel mai frecvent drog ilicit utilizat în lume şi mult mai periculos decât cred cei mai mulţi consumatori.

continue reading

HAŞIŞUL


           Haşişul este răşina secretată de glandele situate la nivelul frunzelor plantei. Efectele acestuia şi ale uleiului de haşiş sunt aceleaşi cu ale marijuanei, dar ele pot fi mai intense datorită concentraţiei mult mai mari a substanţelor active. Uleiul de haşiş este un produs concentrat ce are conţinut ridicat de THC, care în general variază între 40% şi 90%. HONEY OIL este un tip specific de ulei de haşiş extras din părţile cele mai puternice ale plantei de cannabis. În mod obişnuit, uleiul de haşiş este un lichid negru şi vâscos.

SUBSTANŢE ACTIVE
Tetrahidrocanabinoidele (THC) sunt principalele substanţe psihoactive producând un efect euforic. Alte tipuri de substanţe active provoacă o stare de moleşeala şi meditaţie.

continue reading

HEROINA


          Heroina se extrage prin transformarea morfinei obţinute din opiumul brut, adăugându-se diferite substanţe chimice într-un proces chimic simplu, în mai multe etape. Pentru acest procedeu, sunt necesare, în general, doar cunoştinţe de bază în chimie. Gradul de puritate al heroinei, însă, este în relaţie directă cu priceperea şi experienţa celui care o prepară. In ciuda unor procedee de bază şi a substanţelor chimice obligatorii pentru obţinerea heroinei, chimistul are o marjă de libertate suficientă în aplicarea unor metode de producţie individuale.

continue reading

ECSTASY


Ecstasy este unul din cele mai periculoase droguri care ameninţă tinerii din ziua de astăzi. Acesta este considerat periculos şi datorită faptului că nu se pot controla substanţele pe care le conţine deoarece fabricanţii acestui drog găsesc greu ingredientele necesare şi amesteca aditivi de substituţie, rezultând astfel amestecuri toxice foarte dăunătoare sănătăţii cu efecte necunoscute.
COMPOZIŢIE
Ecstasy este o substanţă chimică sintetică care poate fi extrasă din uleiul esenţial de sassafras (specie de foioase din America de Nord şi Asia de Sud Est) .

continue reading

CE SUNT DROGURILE ?


            Drogurile sunt substanţe naturale sau sintetice, folosite de consumatori pentru acţiunea lor asupra psihicului, fie ca stimulente fie ca sedative ale activităţii mintale. Ele modifică senzaţiile şi percepţiile, atenţia, gândirea, imaginaţia, voinţa; generează tulburări în întreaga viaţă afectivă, emoţională, dar şi în comportamentul celor ce le consumă.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii defineşte drogul ca fiind o substanţă solidă, lichidă sau gazoasă, a cărei folosinţă se transformă în obicei şi care afectează direct creierul şi sistemul nervos, schimbă sentimentele, dispoziţia şi gândirea, percepţia şi/sau starea de conştientă, modificând imaginea asupra realităţii înconjurătoare.

continue reading
1 2

Pin It on Pinterest

Află dacă ai o problemă legată de consum!

Testează-te!

You have Successfully Subscribed!