SEDATIVELE ŞI SOMNIFERELE
TRANCHILIZANTELE (denumire comercială):
– Lexotanil
⁃ Librium
⁃ Valium
⁃ Tranxilium
⁃ Dalmadorm
⁃ Tavor
⁃ Nobrium
⁃ Mogadan
⁃ Adumbran
⁃ Praxiten Demetrin
⁃ Rohypnol (cunoscut şi drept drog al violului) cu efecte asemănătoare scopolaminei (“respiraţia diavolului”)***
Tranchilizantele cel mai frecvent utilizate fac parte din categoria benzodiazepinelor. Acestea au devenit – după alcool – drogul cel mai frecvent folosit, probabil pentru că “ajută” la depăşirea situaţiilor de stres ce apar în viaţa fiecărui om, pentru că ameliorează senzaţiile de frică, neliniştea şi frustrarea şi permit relaxarea fizică şi psihică.
ABUZ ŞI DEPENDENŢĂ
Consumul cronic de benzodiazepine în doze mari poate duce, în cazuri individuale, la euforie, instalarea toleranţei şi, în final, la dependenţă.
Tipul de dependenţă corespunde celui întâlnit la alcool şi barbiturice. Deoarece benzodiazepinele nu se metabolizează prin ficat, potenţialul de dependenţă priveşte în special domeniul psihic.
RISCURILE ABUZULUI
În plan psihic
• plafonare în plan afectiv;
• apatie;
• lipsa trăirilor emoţionale;
• slăbirea creativităţii;
• incapacitatea rezolvării conflictelor;
• pierderea simţului răspunderii;
• comportament social neadecvat;
• mai rar- mânii, accese de furie, halucinaţii, psihoze;
• cimentarea unor relaţii sociale nesatisfacătoare;
• posibil, amplificarea stărilor depresive;
În cazul supradozării tranchilizantelor până la 1 g este posibilă instalarea unui somn de 48 de ore.
CONSECINŢE PE TERMEN LUNG
Benzodiazepinele acţionează doar simptomatic, nerezolvând cauza problemelor şi nesoluţionând conflictele. Frica, ce are rol de semnal de alarmă, nu mai este percepută ca atare. Toate acestea duc la efectul rebound (de recădere), manifestat prin:
– creşterea în greutate;
– pierderea libidoului ;
– insomnie în primele ore ale dimineţii;
– stare generală de slăbiciune;
– buimăceală;
– dezinteres;
– mahmureală.
ABSTINENŢA ŞI FENOMENE DE SEVRAJ
Abstinenţa de la benzodiazepine este foarte dificilă şi se realizează prin reducere lentă şi progresivă a medicamentului până se ajunge la eliminarea totală a acestuia. Fenomenul de sevraj se manifestă prin:
• anxietate;
• insomnie;
• tulburări circulatorii;
• tulburări gastro-intestinale;
• crize convulsive.
POLITOXICOMANIA: mulţi dependenţi de medicamente consumă concomitent mai multe preparate. Ei iau, de exemplu, seara un barbituric puternic contra tulburărilor de somn, dimineaţa un produs stimulant, iar între acestea un tranchilizant. Multe medicamente prezintă interacţiuni nefaste, mai ales în combinaţie cu alcoolul. Dependenţii de opiacee abuzează şi ei de tranchilizante, atât pe cale orală, cât şi pe cale intravenoasă.
