Art terapia (terapia prin artă)
Reprezintă un tratament care integrează tehnicile clasice de psihoterapie în procesul creativ al exprimării artistice (Asociaţia Americană de Art Terapie, 2014). Această modalitate de tratament este un element adjuvant extrem de util în tratamentul adicţiilor, fiind eficientă în procesul de reducere a stresului şi a anxietăţii, de rezolvare a conflictelor, de îmbunătăţire a stimei de sine şi a stării de bine, reprezentând o cale pentru dezvoltare personală şi adaptare, pentru dezvoltarea de deprinderi de gestionare a timpului, de formarea de abilităţi şi aptitudini care permit o funcţionare personală flexibilă şi eficientă . Art terapia se bazează pe angajamentul terapeutic, creativ între terapeut şi client, centrat pe procesul de creaţie ca formă de exprimare emoţională. Adesea, terapeutul oferă proiecte artistice specifice, conform planului de tratament special conceput pentru a veni în întampinarea nevoilor individuale ale pacientului, iar alteori procesul de creaţie este liber, spontan. Terapeutul are rolul de a susţine dezvoltarea potenţialului clientului de exprimare.
Rolul terapiei prin artă nu este de a evalua produsul creat din punct de vedere estetic, ci se centrează pe procesul de creaţie, pe experienţa creării ca unealtă pentru dezvoltare personală, transformare, explorare a emoţiilor. Astfel, clientul poate sedimenta informaţiile acumulate în cadrul programului de recuperare.
Mai mult, art terapia aduce beneficii în prevenirea recăderilor, prin vizualizarea de către client a posibililor factori de risc, prin confruntarea posibilelor bariere în calea recuperării, şi in mod special, prin recunoaşterea şi explorarea emoţiilor care reprezintă factori de risc.
Art-terapia este o modalitate de evadare din haos prin regăsirea echilibrului interior, de creştere a participării active şi de angajare în tratament.
Practicarea art-terapiei reprezintă o experienţă plăcută, ce creşte stima de sine a individului, care la nivelul creierului se traduce prin creşterea nivelului de dopamină. Este cunoscut faptul că persoanele dependente au un deficit în secreţia naturală a dopaminei, întrucât creierului îi este dificil să sintetizeze această substanţă în absenţa consumului. Un nivel scăzut de dopamină este asociat cu stări depresive, scăderea puterii de concentrare, dezechilibre emoţionale. Astfel, cu ajutorul beneficiilor art-terapiei, organismul “re-învaţă” să sintetizeze dopamina, acest hormon al fericirii.
Un exemplu de sedinţă de art-terapie:
https://www.youtube.com/watch?v=BN2rTaFUlxs
Morfina este principalul agent activ din opiu, concentraţia sa în extractul de opiu fiind de 8-14%.
FORME DE PREZENTARE:
După extracţie, se prezintă ca o pulbere granuloasă, albă, bej, maroniu sau roz.
EFECTE:
– anulează senzaţia dureroasă;
– efect antitusiv marcant;
– scade temeratura corpului (la doze mari);
– determină bronhospasm (efect pronunţat la astmatici) şi secreţia gastrică;
– creşte tonusul musculaturii stomacului, secreţia pancreatică şi intestinală, scade constipaţia;
Ecstasy este unul din cele mai periculoase droguri care ameninţă tinerii din ziua de astăzi. Acesta este considerat periculos şi datorită faptului că nu se pot controla substanţele pe care le conţine deoarece fabricanţii acestui drog găsesc greu ingredientele necesare şi amesteca aditivi de substituţie, rezultând astfel amestecuri toxice foarte dăunătoare sănătăţii cu efecte necunoscute.
COMPOZIŢIE
Ecstasy este o substanţă chimică sintetică care poate fi extrasă din uleiul esenţial de sassafras (specie de foioase din America de Nord şi Asia de Sud Est) .
Amfetaminele sunt substanţe psihostimulente, produse pentru prima dată la sfârşitul secolului XIX, în laboratoare chimice. Scopul iniţial al acestui medicament a fost de a înlătura oboseala soldaţilor pe câmpul de luptă. Senzatia de energie resimţită de consumatori, a condus la utilizarea denumirii, în limbaj comun, ca “speed” (engl.viteză).
COMPOZIŢIE
În principal, Amfetaminele sunt derivaţi ai adrenalinei, dar se adaugă în compoziţie multiple alte substanţe periculoase. Acestea sunt larg răspândite în lume pentru cure de slăbire şi pentru creşterea performanţelor intelectuale şi fizice.
Este găsit sub formă de pulbere, ambalat în capsule sau comprimate.
Din cauza consumului de alcool, se înregistrează, anual, peste 40.000 de decese. Alcoolul acţionează predominant pe sistemul nervos al omului, mai ales pe centrii ce coordonează funcţiile cerebrale complexe cum ar fi conştienta şi emoţiile, fără a avea însă o ţină precisă..
EFECTE
Unele simptome ale intoxicaţiei alcoolice acute seamănă mult cu cele din intoxicaţia cu opiacee, însă efectul narcotic al alcoolului se instalează după un stadiu iniţial de iritaţie/excitaţie. Această stare de excitaţie se caracterizează prin:
• dispariţia inhibiţiilor;
• senzaţia de oboseală este redusă, iar rezolvarea unor sarcini complicate este vizibil afectată;
Tutunul este o plantă solanacee – Nicotină Tabacum -din ale cărei frunze se obţin mai multe sortimente destinate consumului : ţigări, ţigări din foi, trabucuri, tutun de pipă etc.
COMPOZIŢIE
Compoziţia tutunului este următoarea:
• nicotină (stimulează sistemul nervos);
• gudroanele (sunt cancerigene);
Etnobotanicele sunt un amestec de prafuri sau plante uscate stropite cu diferite substanţe chimice. În componenţa lor se pot găsi urme de amfetamine, methamfetamine, mefedrona, cocaina, heroina, canabinoizi sintetici (care imită acţiunea THC-ului, dar efectul lor este trei-patru ori mai puternic). Proporţia acestor substanţe diferă de la plic la plic, de aceea unii consumatori riscă să consume substanţe impure, amestecuri nocive sau riscă să consume în supradoze.
COMPOZIŢIE CHIMICĂ
Principalele substanţe cu proprietăţi psihoactive identificate în produsele comercializate sub denumirea de etnobotanice au fost cele din categoria canabinoizilor sintetici şi ai amfetaminelor.
Drogurile sunt substanţe naturale sau sintetice, folosite de consumatori pentru acţiunea lor asupra psihicului, fie ca stimulente fie ca sedative ale activităţii mintale. Ele modifică senzaţiile şi percepţiile, atenţia, gândirea, imaginaţia, voinţa; generează tulburări în întreaga viaţă afectivă, emoţională, dar şi în comportamentul celor ce le consumă.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii defineşte drogul ca fiind o substanţă solidă, lichidă sau gazoasă, a cărei folosinţă se transformă în obicei şi care afectează direct creierul şi sistemul nervos, schimbă sentimentele, dispoziţia şi gândirea, percepţia şi/sau starea de conştientă, modificând imaginea asupra realităţii înconjurătoare.
