OPIUMUL. Cultivarea macului (papaver somniferum), din care se extrage opiumul, se face pe suprafeţe întinse, cu precădere în Orientul apropiat, mijlociu şi îndepărtat. După perioada de înflorire, planta formează o capsulă rotund-ovalară ce conţine seminţele acesteia. În urma unei maturări de circa 10 zile, se recoltează un latex alb, lăptos. Prin uscare, acesta se colorează spre maron şi se întăreşte, dobândind o consistenţă asemănătoare cauciucului. Această formă brută a opiumului se modelează în bulgări sau aşa-numite “pâini”. Culoarea oscilează între maron şi negru. După prelucrare, opiul brut poate fi mâncat, băut, injectat sau fumat.
SUBSTANŢE ACTIVE
Opiumul conţine aproximativ 40 de substanţe active diferite, componentul principal fiind morfina.
Morfina este principalul agent activ din opiu, concentraţia sa în extractul de opiu fiind de 8-14%.
FORME DE PREZENTARE:
După extracţie, se prezintă ca o pulbere granuloasă, albă, bej, maroniu sau roz.
EFECTE:
– anulează senzaţia dureroasă;
– efect antitusiv marcant;
– scade temeratura corpului (la doze mari);
– determină bronhospasm (efect pronunţat la astmatici) şi secreţia gastrică;
– creşte tonusul musculaturii stomacului, secreţia pancreatică şi intestinală, scade constipaţia;
Heroina se extrage prin transformarea morfinei obţinute din opiumul brut, adăugându-se diferite substanţe chimice într-un proces chimic simplu, în mai multe etape. Pentru acest procedeu, sunt necesare, în general, doar cunoştinţe de bază în chimie. Gradul de puritate al heroinei, însă, este în relaţie directă cu priceperea şi experienţa celui care o prepară. In ciuda unor procedee de bază şi a substanţelor chimice obligatorii pentru obţinerea heroinei, chimistul are o marjă de libertate suficientă în aplicarea unor metode de producţie individuale.
Drogurile sunt substanţe naturale sau sintetice, folosite de consumatori pentru acţiunea lor asupra psihicului, fie ca stimulente fie ca sedative ale activităţii mintale. Ele modifică senzaţiile şi percepţiile, atenţia, gândirea, imaginaţia, voinţa; generează tulburări în întreaga viaţă afectivă, emoţională, dar şi în comportamentul celor ce le consumă.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii defineşte drogul ca fiind o substanţă solidă, lichidă sau gazoasă, a cărei folosinţă se transformă în obicei şi care afectează direct creierul şi sistemul nervos, schimbă sentimentele, dispoziţia şi gândirea, percepţia şi/sau starea de conştientă, modificând imaginea asupra realităţii înconjurătoare.
