DEPENDENTA este starea caracterizata prin impulsul pacientului spre consumul periodic sau continuu al unei substante, in scopul dobandirii unei placeri sau al anularii unei stari de disconfort. Printre caracteristicile dependentei se numara:

• nevoia permanenta de consum continuu sau periodic a unui drog natural sau sintetic, cu tendinţa de a creşte doza iniţial administrata;
• neputinţa de a renunţa la utilizarea substantei;
• manifestari mintale sau psihice si fizice care apar in cazul intreruperilor bruşte a consumului de substanţe

• degradarea fizica, psihica, morala şi sociala in urma utilizǎrii indelungate a substantelor.

• Dependenţa fizică:

• -se manifestă sub forma unor stări patologice care constau în necesitatea organică de a folosi droguri, pentru a evita tulburările ce apar la încetarea utilizării;
• -nu apare la toate tipurile de droguri.

• Dependenţa psihică:
• – se manifestă prin modificări comportamentale şi o stare mentală particulară, însoţită de dorinţa psihică imperioasa de a-şi administra droguri, periodic sau continuu, pentru a obţine o stare de “bine” sau pentru a înlătura disconfortul psihic;
• – este cea mai gravă şi însoţeşte toate tipurile de droguri.

Drog(substanta psiho-activa, substanta psihotropa)

În accepţia clasică, drogul este substanţa care, fiind absorbită de un organism viu, îi modifică una sau mai multe funcţii (OMS – Organizaţia Mondială a Sănătăţii); drogul este o substanţă utilizată sau nu în medicină, a cărei folosire abuzivă poate crea dependenţă fizică şi psihică sau tulburări grave ale activităţii mintale, ale percepţiei şi ale comportamentului.

Consumul de droguri cunoaste mai multe forme, care pot fi privite ca stadii ale instalarii dependentei:

1. Uzul este acea formă de utilizare non-patologică a unei substanţe, fara a produce efecte medicale, sociale, familiale etc.  Este important a se intelege ca uzul se refera la un consum izolat, episodic, fara cresterea tolerantei sau dependenta. Este consumul de tip recreaţional sau experimental. Acest tip de consum, social acceptat, este usor de inteles in cazul unor substante, cum ar fi alcoolul, si mai putin aplicabil pentru altele, cum ar fi heroina.

Comportamentele nocive de abuz sau dependenţă nu se regăsesc aşadar în această fază, ulterior, consumul repetat putând însă conduce la instalarea acestora.

 2. Abuzul/consumul abuziv se refera la “orice consum de droguri care dauneaza sau ameninta cu deteriorarea sanatatii (fizice sau mentale) sau a bunastarii sociale a individului sau a societatii in general” – Colegiul Regal Britanic de Psihiatrie. Este un consum nociv, atat prin cantitate cat si prin frecventa consumului. 

Manualul de Diagnostic Si Statistica a Tulburarilor Mentale identifica multiple criterii care semnaleaza un consum abuziv de substante psiho-active. Astfel, abuzul de substante se manifesta prin unul sau mai multe dintre simptomele urmatoare, care survin in ultimele 12 luni:

• Uz repetat de o substanta, care conduce la incapacitatea indeplinirii unor responsabilitati casnice, sociale, profesionale (de exemplu: absente nemotivate, performante reduse in munca in legatura cu utilizarea substantelor, eliminari, exmatriculari, neglijarea familiei etc)
• Uzul unei substante in situatii in care acesta este periculos din punct de vedere fizic(ex.: condusul unui automobil, manipularea unui utilaj de mare precizie etc.)
• Probleme legale in legatura cu uzul de substanta (ex.: amenzi pentru tulburari de conduita in legatura cu consumul unei substante)
• Utilizarea unei substante in pofida problemelor sociale sau interpersonale, persistente sau repetate, cauzate sau accentuate de efectele substantei ( ex.: certuri cu familia referitoare la consecinţele intoxicaţiei, violenta, etc)

  TOLERANŢA apare atunci când organismul se obişnuieşte cu prezenţa unei anumite substanţe şi se adaptează la aceasta, caracterizându-se printr-o diminuare a efectelor produse la doza obişnuită, putându-se vorbi despre desensibilizare la acea substanţă. Astfel, consumatorul de substante, pentru a obţine anumite stări, trebuie să mărească dozele, ajungând să suporte cantităţi de substanţe care pentru alţi consumatori sau pentru persoanele care nu consuma, ar putea duce la moarte. De altfel, creşterea dozelor se efectuează în funcţie de limitele personale ale fiecăruia.

In cadrul ultimei editii a Manualului de  de Diagnostic Si Statistica a Tulburarilor Mentale, abuzul de substanţe sau consumul abuziv este incadrat ca o forma a dependenta, si nu ca o etapa premergatoare dependentei.

DEPENDENTA este starea caracterizata prin impulsul pacientului spre consumul periodic sau continuu al unei substante, in scopul dobandirii unei placeri sau al anularii unei stari de disconfort. Printre caracteristicile dependentei se numara:

• nevoia permanenta de consum continuu sau periodic a unui drog natural sau sintetic, cu tendinţa de a creşte doza iniţial administrata;
• neputinţa de a renunţa la utilizarea substantei;
• manifestari mintale sau psihice si fizice care apar in cazul intreruperilor bruşte a consumului de substanţe

• degradarea fizica, psihica, morala şi sociala in urma utilizǎrii indelungate a substantelor.

• Dependenţa fizică:

• -se manifestă sub forma unor stări patologice care constau în necesitatea organică de a folosi droguri, pentru a evita tulburările ce apar la încetarea utilizării;
• -nu apare la toate tipurile de droguri.

• Dependenţa psihică:
• – se manifestă prin modificări comportamentale şi o stare mentală particulară, însoţită de dorinţa psihică imperioasa de a-şi administra droguri, periodic sau continuu, pentru a obţine o stare de “bine” sau pentru a înlătura disconfortul psihic;
• – este cea mai gravă şi însoţeşte toate tipurile de droguri.